Ora 10:00 fără ceva dimineața. Ies de la birou și mă îndrept către cafeneaua peco-ului în care eu și colegii ne bem cafeaua.
În fața mea, unul dintre colegi semnalizează stânga și trece peste linia continuă pentru a-și scurta drumul. La 50-100 metri în față, semafor, iar apoi sens giratoriu. Îmi văd de treaba mea și mă duc înainte, căci, ce să vezi? Fără permis aș fi șomer. :))
După ce mă întorc în sensul giratoriu, semnalizez dreapta spre peco. La fracțiune de secundă, un Passat îmi taie calea, efectuând aceeași manevră peste linia dublă continuă la fel ca și colegul meu. La volan un polițist (surprinzător, în uniformă) cu mașina personală probabil. Am înlemnit…
Am parcat și m-am dus la pompa la care dânsul alimenta. I-am spus “Bravo, domnul organ! Cum mai puteți avea așteptări de la oameni, dacă până și voi încălcați legea? Ba mai mult, în uniforme.” Răspunsul lui a fost: “Stai linistit.”. I-am mai spus apoi că îmi pare rău că nu l-am filmat și am plecat. În fundal l-am auzit spunând “Și mie îmi pare rău!”.
Cu tensiunea în continuă creștere și sângele fierbând la foc mic, am intrat în peco, mi-am comandat o cafea, iar între timp i-am făcut o poză domnului polițist.
Pe Facebook există un grup “Radare Maramureș”, pe care se mai postează blocaje, accidente, radare sau alte chestii care au legătură cu circulația. Am postat acolo poza respectivă, împreună cu câteva rânduri legate de cele întamplate. Bineînțeles că agentul a fost rapid recunoscut de către internauți, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Din păcate dânsul face parte fix din Poliția Rutieră.
Mi-am terminat cafeaua, m-am urcat în mașină și m-am dus la muncă gândindu-mă la sistemul ăsta infect din care facem parte.
Primeam notificare după notificare și mesaj după mesaj. Unii mă felicitau pentru atitudine și curaj. Alții îmi spuneau că m-am legat aiurea la cap și că în scurt timp voi rămâne fără permis deoarece polițistul se va răzbuna folosindu-se de colegii lui.
Nu m-am lăsat influențat de niciunul dintre mesaje și mi-am început munca. La vreo 3 ore după, primesc pe Facebook un mesaj de la o persoană pe care n-o aveam în lista mea de prieteni. Ghici ce? Era polițistul.
Mi-a scris asta: “Nu sunt membru pe Radare MM, nu mă voi răzbuna pentru nimic în lume. Scuze pentru situația creată!”.
I-am explicat omului că nu am postat poza încercând să-i fac lui rău și că nu e deloc corect ce-a făcut, iar dacă executam o astfel de manevră eu sau oricare alt om fără grade, rămâneam instant fără permis.
Mi-a spus apoi asta: “Rău nu ai cum să îmi faci, răspund personal pentru ceea ce fac. Și îți jur oricând că nu m-am răzbunat niciodată pe nimeni și nu o s-o fac niciodată. Dar hai să rămânem prieteni cumva. Că este puțin probabil să ne mai vedem vreodată. Nu îți cer nimic. Ai făcut ce ai simțit, am făcut ce am simțit. Nu te-am jignit și mi-am cerut scuze. Și mi le mențin, sincer.”
I-am spus: “Sper că a fost o situație din care amândoi am învățat ceva. Iar eu unul îți voi strânge mâna dacă ne vom întâlni. Mai ales ca civili.”
“Eu sigur am învățat pentru că se dispune cercetarea mea. Dar asta nu vă mai privește pe voi. Și chiar nu îți port pică. Scuze pentru situația creată! Să auzim de bine.”, mi-a spus el.
N-am încercat nicio secundă să-i fac rău omului. Din contră…
Din cauza lipsei spiritului civic, în România mulți oameni cu “funcții mari” ajung să facă abuz în serviciu. E foarte probabil ca după cele întâmplate, cândva, undeva, cumva, voi răspunde pentru că am avut coițe să susțin o lege pentru care polițistul a jurat. Partea bună e că mă doare la Miguel. :))
Din frica de a reacționa, mulți ajung să mănânce căcat… sau să voteze cu PSD. Tot aia e.
P.S: Îl salut pe polițist și îi apreciez interesul pentru faptul că mi-a scris.
Mersi că m-ai citit!
Cam atât…
Ne vedem data viitoare în “Bocancii lui Jurj”.
