Despre “Luminație”.

Au trecut ceva luni bune de când n-am mai scris pe blog. Astăzi însă am avut o “relevație” legată de ipocrizia românilor.

 

Mai exact despre procedura Luminațiilor. „Luminația este considerată fiind o sărbătoare a morților. Se spune că în acea noapte sufletele morților vizitează lumea celor vii.”
Nah bun. Cu toții știm procedura. Cumperi flori, lumânări, dulciuri de dat pomană (de cele mai multe ori napolitane ieftinache) și te duci în cimitir la cei răposați. N-am absolut nimic cu această „sărbătoare”. Dar totuși, de ce avem nevoie de o zi specială pentru a ne aduce aminte de cei „plecați”?

Am avut „norocul” să pierd numai doi oameni importanți din viața mea până la 25 de ani. Unul dintre cei mai buni prieteni și bunicul. În concluzie, în Cavnic (orașul în care am crescut) nu mă duceam niciodată la Luminație pentru că nu aveam la cine, însă mergeam la țară la bunica. Copil fiind, știam că-i de primit dulciuri și de mâncat sarmale la mormântul străbunicii pe care din păcate n-am văzut-o nici în poze.

La fel și după ce am mai crescut, singurul lucru care se schimbase era că trebuia să explic următoarele: sunt băiatul lui Irina, sora lui Simina ce e măritată în Cavnic, nepotul lui Irina de pe Bucățe din Susani. Apoi urmau nenumăratele replici de genul “Vai, măi Cătălin, ce-ai crescut!” (pe vremea aia creșteam doar în înălțime, nu și-n lățime).
Toate bune până aici.

În cimitir era o adevărată atmosferă de sărbătoare. Paharele de horincă se goleau mai rapid decât portofelul lui Leo de la Strehaia când o ducea pe Loredana Chivu la cumpărături, babele mai criticau câte-o vestimentație, iar atmosfera de regret era cu siguranță mai jos decât ar fi trebuit, adică sub pământ. Pentru mântuirea sufletului străbunicii, de obicei se duceau 2 litri de horincă lejer. Să-ți fie de bine, Grigore!

Concluzia?

  • Nu ai nevoie de o zi specială în care să duci flori la mormântul cuiva drag sau să-l cureți de buruieni.
  • Sufletul oricum nu e acolo. Deci, e mult mai important să aprinzi o lumânare și să spui o rugăciune. (părerea mea)
  • Pomana nu constă în alimentat bețivii cu alcool (arde-le-ar mațele).
  • Oamenii săraci și cu adevărat necăjți nu merg la “Luminație”.

Sarmale, prăjituri și horincă se consumă la nuntă, nu în cimitir. Pomana constă în ajutor nu în alimentarea viciilor. Nu mai mâncați rahat, rugați-vă și faceți fapte bune pentru sufletul celor răposați.

Cam atât…

Ne vedem data viitoare în “Bocancii lui Jurj”.

Un răspuns la „Despre “Luminație”.”

  1. M-ai făcut să râd și să plâng! Și o dată să spun “iooooiii!”.., bine, poate de mai multe ori 🙂 Ai surprins foarte bine esența luminațiilor, din nefericire așa se întâmplă.
    Flori ar trebui să le ducem când sunt vii și se pot bucura de ele iar sarmale și alte bunătăți date săracilor în timpul vieții, nu ca pomană ci ca o expresie concretă a iubirii de oameni.
    Fii foarte binecuvântat, Cătălin! Dumnezeu să îți ajute sa îți păstrezi sufletul frumos și să îți dea înțelepciune să faci ceea ce trebuie pentru a-l elibera cu adevărat din amintirile mai puțin frumoase ale copilăriei tale.
    Te îmbrățișez. 😇

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *